Hepatitele determinate de agentii ITS

Agentii ITS (Infectii cu Transmitere Sexuala) care pot provoca hepatite sunt:

  • Virusul hepatitei B (HBV);
  • Virusul hepatitei A (HBA);
  • Citomegalovirusul (CMV);
  • T. Pallidum;
  • HIV (sindromul retroviral acut);
  • Virusul hepatitei C (HBC) etc.

hepatite

Forme simptomatice:

  • astenie, anorexie, febra, icter etc;
  • eruptie urticariana, artralgii etc;
  • cresterea transaminazelor (ALAT, ASAT).

In situatia in care se suspecteaza transmiterea sexuala a hepatitei, se recomanda si consilierea si testarea HIV.

  • Hepatita virala B se transmite:
  • Sexual (in 30-50% din cazuri);
  • Parenteral (prin instrumentar medical, stomatologic si paramedical contaminat cusange infectat; prin transfuzii de sange sau derivate de la donatori aflati in perioada de „fereastra” imunologica);
  • Perinatal (de la mama la fat);
  • Intrafamilial (prin contact cu sange/secretii)

Evolutia:

  • incubatie: 40-180 zile;
  • in 10-50% din cazuri evolueaza asimptomatic;
  • evolutia fulminanta in 1% din cazuri;
  • 1-25% dintre adulti devin purtatori cronici (90% daca infectia se produce perinatal sau la copiii mici);
  • complicatii: hepatita cronica, ciroza hepatica, carcinom hepatocelular.

Evaluarea si tratamentul bolnavilor se efectueaza in serviciul de boli infectioase.

Formele cronice pot beneficia de tratament antiviral. Bolnavii vor fi consiliati sa-si protejeze contactii sexuali (prezervativ, etc.) pana cand devin neinfectiosi sau partenerii lor sunt vaccinati cu succes.

Imunizarea nou-nascutilor din mame HbsAg pozitive (HBIG, 200 UI la nastere, vaccinare); se practica vaccinarea tuturor nou-nascutilor. Daca nu este posibila vaccinarea universala (recomandata de OMS), se recomanda vaccinarea categoriilor cu risc crescut: prostituate, bolnavi cu ITS recenta, cei cu un partener sexual HbsAg pozitiv, persoane cu parteneri sexuali multipli, persoane care utilizeaza droguri intravenoase, barbati homosexuali.

Hepatita virala A se transmite:

  • Pe cale fecal-orala (prin maini murdare, apa si aliente contaminate);
  • Sexual (in special la barbati homosexuali).

Evolutia:

  • incubatie: 15-45 zile;
  • de obicei benigna, nu se cronicizeaza;
  • risc de complicatii severe la cei coinfectati cu HCV sau HIV.

Tratament suportiv. Contact posibil in ultimele 14 zile: imunizarea pasiva(imunoglobuline standard: 0,02 ml/kg i.m., max. 2 ml.). obligatoriu se respecta regulile de igiena si se recomanda vaccinarea urmatoarelor categorii: persoane care utilizeaza droguri i.v., barbati homosexuali, tinerii strazii.

Hepatita virala C se transmite:

  • Parenteral (prin sange contaminat sau utilizarea de instrumentar medical si paramedical contaminat, inclusiv prin administrare de droguri i.v.);
  • Sexual (dar mult mai rar decat hepatita B; se apreciaza ca riscul este de aproximativ 0,2-2%/an);
  • Perinatal (de la mama la fat); riscul este sub 5%.

Evolutia:

  • incubatie: 4-20 saptamani;
  • in peste 80% din cazuri evolueaza asimptomatic;
  • 50-85% dintre adulti devin purtatori cronici;
  • complicatii: hepatita cronica (80% din cazuri), ciroza hepatica, carcinom hepato- celular.

Imnizarea pasiva nu este utila. Formele cronice pot beneficia de tratament antiviral.

Desi calea sexuala este secundara in transmiterea infectiei, consilierea in vederea folosirii metodelor de reducere a riscului de transmitere a infectiei este utila.

La orice bolnav cu ITS trebuie sa se aiba in vedere si posibilitatea coinfectiei cu virusul hepatitic B.